Valeriu Stoica scrie de ce avem o tara cu 2 sisteme de inregistrat imobilele – si da, cel german e mai clar si mai bun https://www.dilema.ro/tilc-show/ignorarea-unei-mari-vulnerabilitati-nationale-ii : << Dar procesul de unificare legislativă nu a fost încheiat nici pînă astăzi în ceea ce privește publicitatea imobiliară. În Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina a continuat […]
Despre ce se intimpla cu bancile in Romania scrie Constantin Rudnitchi https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/cit-de-putin-crediteaza-bancile-si-de-ce : << Nu în ultimul rînd, băncile au un debușeu simplu și eficient de plasare a lichidității, și anume titlurile de stat. Este ușor pentru bănci să împrumute statul, sînt mai puține riscuri decît în economie, iar dobînzile plătite de stat sînt la […]
Teodor Tita scrie despre ineficacitatea cordonului sanitar in https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/trebuie-sa-discutam-despre-politica : << Sîntem încă într-o zonă bună, cîtă vreme frustrarea se exprimă la vot. Însă dacă vom continua să pretindem că trăim în lumea de ieri, riscăm să ne spînzurăm cu cordonul sanitar. Saxonia-Anhalt e un avertisment. >> Andrei Plesu e savuros in https://www.dilema.ro/situatiunea/mica-antologie-a-patriotismului-amarit : << […]
Constantin Rudnitchi e din nou cu cifrele https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/cind-romania-traieste-mai-bine-decit-isi-poate-permite : << Doar un exemplu: anul trecut, statul român a împrumutat din țară și de pe piețele financiare internaționale echivalentul a 265 de miliarde de lei. Ca să avem o imagine a sumei trebuie spus că cheltuielile cu asistența socială (90% înseamnă pensii) au fost de aproximativ […]
Andrei Cornea discuta despre https://www.dilema.ro/situatiunea/un-conflict-peren : << S-ar putea ca, pînă la urmă, duplicitatea aceasta să fie contraproductivă: ne amintim cum subordonarea tehnicului și a științificului față de ideologii în Germania nazistă, în Rusia sovietică și în China maoistă a condus la fragilizarea acestor regimuri prin rămînerea lor în urmă în sectoare esențiale ale economiei […]
Andrei Cornea argumenteaza https://www.dilema.ro/situatiunea/ordine-din-dezordine : << Fenomenul evoluției (de la inferior la superior) e paradoxal și contraintuitiv: nu numai că ne frustrează așteptările și reprezentările cu care sîntem obișnuiți, dar pare să contrazică și cel de-al doilea principiu al termodinamicii >> Sever Voinescu citeaza din Renan in https://www.dilema.ro/tilc-show/cite-ceva-despre-natiune : << Și mai clar, tot Renan, […]
Din cartea “Istoria Orbilor” Valeriu Stoica spicuieste https://www.dilema.ro/tilc-show/istoria-orbilor-istoria-noastra : << „stratagema” prietenilor lui Mihail Sebastian pentru a monta piesa Steaua fără nume, ocolind cenzura; […] Paradoxul acestei soluții imposibile este rezumat de Rădulescu-Motru în mod lapidar: „(s)ă învingă nemții pe ruși, dar să învingă englezii pe nemți”. >> Teodor Tita scrie despre https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/ambulanta-dezinformarea-si-statul : << […]
Teodor Tita scrie despre nota 5 de trecere a Romaniei in https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/victoria-lui-aproape-gunoi : << Sîntem într-o situație așa de tristă încît evitarea în ultimul moment a calificativului „junk” (gunoi) în evaluările unei agenții de rating financiar a fost salutată ca o victorie. Victoria lui aproape-gunoi. >> Andrei Plesu reciteste din Carol I in https://www.dilema.ro/situatiunea/1871-2019-traditii-romanesti-nemuritoare : […]
Valeriu Stoica discuta despre argumente in https://www.dilema.ro/tilc-show/erori-logice-ignoranta-si-manipulare : << Ideile, opiniile nu sînt combătute cu alte idei sau opinii. Decredibilizarea adversarului nu țintește ideile sau opiniile acestuia, ci persoana care le emite. Este irelevant dacă atacul se bazează pe fapte reale sau inventate. Dacă nu se găsesc capete de acuzare în biografia interlocutorului, investigată cu […]
Constantin Rudnitchi face un sumar despre ce s-a intimplat https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/dupa-20-de-ani-romania-in-uniunea-europeana : << România este pe ultimul loc în regiune și în UE în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vîrste cuprinse între 30 și 34 de ani absolvenți de studii universitare, iar referitor la părăsirea timpurie a școlii, România are cea mai ridicată rată din […]
