Teodor Tita despre Ungaria https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/o-ungarie-noua : << . Premierul ungar și-a făcut un obicei din inventarea unor inamici existențiali ai civilizației maghiare. George Soros, imigranții, marea conspirație a stîngii sau a liberalilor, Uniunea Europeană sau vecinii Ungariei, cu toții au jucat involuntar, pe rînd sau simultan, rolul de amenințări pe care, nu-i așa, doar Orbán și Fidesz știau să le contracareze. […] guvernarea Fidesz, cu toate minusurile ei democratice, a oferit ungurilor un soi de gulaș-capitalism comod, reușind să evite reculuri economice majore chiar și în perioade de criză internațională. >>
Andrei Plesu scrie in https://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/mihniri-de-batrin-vaccinat-roman : << Știu că medicina nu poate face minuni. Dar dacă am crampe stomacale, mă dor dinții, sînt hipertensiv sau copiii și nepoții mei încep să tușească îngrijorător, nu stau pe gînduri. Nu-l sun pe dl Dan Bittman pentru ajutor. >>
Alin Fumurescu scrie despre https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/caracatita-si-hidra-estul-si-vestul – eu stiu ce aleg- hidra iti ofera un rastimp in care esti aproape liber. Iar Alin a plecat de la caracatita – era insuportabila sufocarea / strangularea .
Am zimbit la Tudor Ganea – https://dilemaveche.ro/sectiune/efectul-de-ecou/articol/almost-40 – daca nu aveti copii, cititi. Daca aveti, amintiti-va.
Daca ati trait anii 70 fiind copil de Bucuresti cititi https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/copil-de-bucuresti – eu am fost la tara linga Bacau in vacante , ea in Cluj.
Alexandru Cizek scrie despre zidul dintre cele 2 Germanii https://www.dilemaveche.ro/sectiune/la-portile-occidentului/articol/fuga-din-paradis : << În mai 1990, într-un interviu dat revistei Spiegel, un neconsolabil Genosse motiva construcţia Zidului prin faptul că „nu voiam să sîngerăm de moarte, voiam să salvgardăm ordinea democratică antifascistă din Germania democrată”. Sînt de remarcat două lucruri care se bat cap în cap în această poziţionare. Admiterea „sîngerării” atestă o luare de cunoştinţă realistă: efectiv, acceleratul exod al esticilor ameninţa să ducă la colapsul economic şi social al regimului. Motivarea contramăsurii alese de guvernanţi era însă de un pur cinism machiavelic. Instalarea „zonei morţii” nu era menită să-i ţină în şah pe „fasciştii” din vest: miradoarele şi mecanismele de auto-împuşcare erau îndreptate către interior: oare către inexistenţii fascişti din est? A susţine asta în 1990 nu mai putea însemna cinism politic, ci îndobitocirea iremediabilă, a unui „cap de beton”. Oamenii fugeau din estul Gernaniei, ca şi de la noi, din motive politice, economice ori din amîndouă. >>