Andrei Plesu vorbeste despre Nevoia de umanioare  – de fapt, despre educatie: << Ştiinţele umaniste au constituit, în toţi aceşti ani, singura supapă de supravieţuire a cultului pentru valori, pentru demnitatea spiritului, pentru curaj civic. Puterea politică a intuit „pericolul“, subversiunea latentă, a culturii umaniste şi şi-a concentrat asupra ei toate mecanismele cenzurii. Nu fizica, nu chimia, nu matematicile au fost vizate de vigilenţa ideologică, ci tocmai umanioarele. Ar fi trist ca regimurile democratice de astăzi să înţeleagă mai puţin importanţa studiilor umaniste decît o înţelegea un regim dictatorial. >>

Iar Mircea Vasilescu discuta despre Fleacuri locale : << La firul ierbii, cetăţeanul constată pe timpul şi pe banii lui că în instituţiile statului trebuie să stai la coadă pentru orice fleac, să pierzi timp, să-ţi consumi nervii şi – de foarte multe ori – să faci treaba în locul funcţionarilor. În era bazelor de date şi a comunicaţiilor electronice, dacă a luat o hîrtie din locul cutare, cetăţeanul trebuie să depună – el! – cîte-o copie în alte trei locuri; iar dacă ţi s-a eliberat hîrtia la parter, trebuie să mai mergi la etajul 1 pentru ştampilă şi la demisol după numărul de înregistrare. >> Concluzia este oribila:  << La firul ierbii, cetăţeanul constată pe timpul şi pe banii lui că în instituţiile statului trebuie să stai la coadă pentru orice fleac, să pierzi timp, să-ţi consumi nervii şi – de foarte multe ori – să faci treaba în locul funcţionarilor. În era bazelor de date şi a comunicaţiilor electronice, dacă a luat o hîrtie din locul cutare, cetăţeanul trebuie să depună – el! – cîte-o copie în alte trei locuri; iar dacă ţi s-a eliberat hîrtia la parter, trebuie să mai mergi la etajul 1 pentru ştampilă şi la demisol după numărul de înregistrare. >>

Gabriel Giurgiu re-spune povestea simpla a lui Al Capone ( arestat nu pentru crima!): Marea corupţie? Un fleac… : <<  Păi, să vedeţi la ce m-am gîndit. În România, cea mai enervantă componentă a vieţii cotidiene e traficul. Locul unde întîlnim direct ţoapa în gipan. El calcă banda continuă şi parchează „unde vrea muşchii lui“. Vreţi să scăpaţi de MC? E simplu: amendaţi-l la sînge pe Marele Corupt acolo unde se dă în fapt: la volan, conducînd fructul corupţiei sale. Dacă în plasă mai pică şi cîte unul cu o Dacie, ghinion. Altă dată să respecte şi el Legea! >>

Vintila Mihailescu scrie despre studii in  Ţăranul e pe cîmp…  : << 

„În ceea ce priveşte experienţa producătorilor în producerea şi comercializarea produselor tradiţionale, aceasta variază între un an şi zece ani, deşi există producători care afirmă că produc astfel de produse de 100 de ani.“

Mulţi înainte, bade!

[…]

„Din analiza datelor la întrebarea «Consumaţi produse tradiţionale dintr-o anumită zonă? Preferaţi o anumită zonă?», rezultă două categorii de vizitatori: consumatori care preferă produsele tradiţionale dintr-o anumită zonă, o altă categorie de consumatori sînt cei care nu preferă o anumită zonă, ci cumpără produsele care le plac, indiferent din ce zonă provin.“

Acest paragraf îmi aduce aminte de unul dintre bancurile mele preferate, cel cu cîinele Nero, care era atît deştept, încît atunci cînd stăpînul său îl întreba: „Nero, ce faci, vii sau nu vii?“, el venea sau nu venea.

>>