Daca vreti sa cititi despre 3 lecturi analfabete functional, le gasiti detaliate la Sever Voinescu , https://www.dilema.ro/tilc-show/problema-marelui-profesor-si-lectura-analfabeta-functional .

Mi-a placut matematica lui Alexandru N Stermin , https : ://www.dilema.ro/tema-saptaminii/riurile-curg-in-ambele-sensuri-sensuri-mecanisme-interventii : <<

În mijlocul culturii, de pildă, ne-am mîndrit prin 1994 cu faptul că am produs un soi de roșie – Flavr Savr, pronunțat flavor saver (păstrătorul de aromă) –, care a ajuns pe piețe, în lumea largă. Roșiile acestea sînt mult mai tari, mai rezistente la atacul fungilor, își păstrează vreme îndelungată aroma și rezistă transportului pe distanțe lungi. Spunem că noi, oamenii, am creat-o, cu această poveste o vindem și așa o consumăm. Am creat-o în laborator, prin inginerie genetică, i-am modificat două gene.

Dacă ne gîndim însă că o plantă de roșie are între 30.000 și 32.000 de gene, evoluate toate cu milioane de ani înainte ca specia noastră să fi apărut pe lume, și că plantele acestea cresc pe sol din energia ce vine de la Soare, e legitim să ne întrebăm cum putem spune că am creat-o și o producem. Cum putem crea ceva modificînd două din zecile de mii?

E ca și cum am lua o carte, am modifica zece cuvinte și am spune că-i a noastră. La final, tot ce am produs nu e o carte, ci plagiat flagrant.

>>

Valentina Covaci scrie potolit si informat despre olimpiada si tabloul de sfirsit in https://www.dilema.ro/din-polul-plus/dreptul-de-a-blasfema :  << În Franța, legea apără dreptul de a insulta public o religie, chiar dacă este interzisă insultarea adepților acelei religii. Așadar, legea permite publicarea de caricaturi cu Iisus sau Mahomed, dar interzice insultarea creștinilor și a musulmanilor. Acest sofism legal este mult discutat în Franța și peste hotare de cîte ori un nou incident aduce în atenția publicului problema blasfemiei.  >>

Laura Carmen Cutitaru scrie despre https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/perceptii-si-concepte : << De ceva vreme există, în psihologia cognitivistă, o controversă nerezolvată privitoare la felul în care omul folosește informația conceptuală în analiza stimulilor veniți din mediu. De exemplu, dacă vedem un lucru sau auzim o conversație, întrebarea este dacă procesăm imaginea/mesajul de jos în sus, pornind de la stimulii vizuali/acustici și terminînd cu conceptul, ori invers, de sus în jos, pornind de la cunoștințele generale pe care stimulii vizuali/acustici ajung să se articuleze. În procesarea de jos în sus, totul începe de la informațiile brute pe care le primim. Exemplu vizual: silueta, mersul și plasele pe care le cară o femeie pe care o văd cînd mă uit afară de la fereastră mă fac să o identific drept vecina mea de la etajul șase, care are grijă de pisici dimineața. Exemplu acustic: aud sunetul /p/ după secvența ca, rezultă că e vorba despre cap, nu despre cal. Prin analiza informațiilor disponibile merg în sus, spre concept. În procesarea de sus în jos, plec invers, de la concept, și văd dacă se potrivește cu informațiile care vin din mediu: zăresc o femeie în pîcla dimineții, mă aștept să fie vecina mea cu pisicile înainte să am detaliile vizuale clare; aud pe cineva zicînd Peștii înoată în…, gîndesc că probabil urmează apă, pe baza informațiilor contextuale și lingvistice generale pe care le dețin; ce urmează îmi confirmă (sau nu) așteptările. >>