dilema 851

Despre Ungaria si presa de acolo scrie Teodor Tita in https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/presahu : << Problema, pentru ceilalți europeni, este normalizarea abuzului de putere și crearea senzației că democrația și liberalismul și-au consumat energia vitală. Or, din acest punct de vedere, fiecare regres democratic al Ungariei este o problemă vitală pentru toți vecinii și partenerii ei.>>

Matei Martin despre detectarea unui plagiat ( tot pe lipsa ghilimelor ) in Franta https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/plagiatorul-neprins-e-politician-cinstit : << Că, pînă  la urmă, denunțarea plagiatorilor – fie ei și mari personalități politice – nu aduce decît, cel mult, o mică victorie de etapă. Sancționarea plagiatului, inclusiv prin retragerea titlului obținut prin fraudă, e importantă, dar hotărîtoare în acest demers e consolidarea unor instituții care să combată eficient și durabil acest flagel. >>

Andrei Cornea scrie despre Europa in https://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/lauda-europei : << Etnocentrismul a fost așadar universal în toate civilizațiile – de la asirieni la germani. Așa cum tot universală au fost sclavia și subjugarea femeii. Dar numai în Europa a apărut, timid și rar la început, tot mai apăsat ulterior, opoziția la acestea – și nu numai pur religioasă și discursivă (precum la unii profeți biblici și în creștinism), dar și politică și socială. Nici un stat musulman – indiferent dacă e vorba de Califatul arab sau, mai tîrziu, de Egipt, de Imperiul Otoman ori de emiratele berbere – n-a desființat sclavia și nici măcar comerțul cu sclavi, ci dimpotrivă, le-a stimulat pînă tîrziu în epoca modernă. Regatele creștine europene, aflate sub influența Luminilor, sînt cele care au desființat comerțul transatlantic cu sclavi în secolul al XVIII-lea, iar apoi au desființat cu totul sclavia din colonii. >> . Imi aduce aminte de articolul trecut al lui Plesu, in care se mira ca exista normalitate printre atitea cazuri extreme…

E interesanta si reluarea lui Matei Visniec din Front Populaire , https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/suveranismul-o-sansa-sau-o-amenintate-pentru-europa : << Demografa Michèle Tribalat, bazîndu-se pe statistici oficiale, arată că în 2018, în Franţa, 32% din nou-născuţi aveau cel puţin un părinte născut în străinătate, iar în regiunea pariziană, tot pentru acelaşi an, 51% din nou-născuţi aveau cel puţin un părinte provenind din imigraţie. […] Ceea ce m-a înspăimîntat însă a fost totala absenţă a celeilalte Europe. Mai precis, nimeni nu-şi pune o întrebare de genul „Ce se va întîmpla cu celelalte ţări ale Europei şi mai ales cu cele din Balcani şi din Răsărit dacă Franţa iese din Uniunea Europeană şi edificiul comunitar se prăbuşeşte?“.  >>. Si intrebarea aceasta provine de la originea autorului ….

Daca sunteti profesor de Romana, ar fi pasionant articolul lui Horia Corches, https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/un-cor-de-nimfe-jucind-pe-buza-iubitei 

Andrei Manolescu scrie despre linia de demarcatie in Europa bazata pe muste https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/ciocnirea-mustelor : << În fine, linia de demarcație a curățeniei toaletelor de pe șosele o urmează destul de fidel pe cea legată de insecte, ceea ce mă face să cred că studiul ciocnirii civilizațiilor ar putea fi îmbunătățit printr-un studiu specific al ciocnirii muștelor de parbriz. >>

Pentru cei pasionati inceputurile Europei , Dilema publica un fragment din Jacques Le Goff, https://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/zamislirea-europei-parintii-fondatori : << Pe tot parcursul Evului Mediu, enciclopedia va fi unul dintre genurile favorite ale clericilor şi laicilor instruiţi, deoarece oferă chintesența culturii acumulate anterior şi permite totodată să se meargă mai departe. Şi în acest caz avem de-a face cu o moştenire decisivă, venită tot de la greci şi transmisă de Evul Mediu Europei, unde se ştie că, din secolul al XVIII-lea şi pînă astăzi, enciclopedia a fost un instrument esenţial de învăţămînt şi de cultură. >>

Si mi-a placut articolul despre Tacere al Iaromirei Popovici. Cititi-l la https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/tacerea-2

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *