Da, am observat si eu asta https://www.dilema.ro/tilc-show/dezbinari-vechi-in-forme-noi : << Deocamdată, violența se manifestă doar accidental în forme fizice, dar crește în presa scrisă și în cea audiovizuală, precum și, din ce în ce mai accentuat, în postările din rețelele sociale. Aproape orice postare este urmată de comentarii care, de regulă, nu au legătură cu ideile și argumentele prezentate, ci cu persoana autorului. >>

Andrei Cornea filozofeaza despre reactia naturala in https://www.dilema.ro/situatiunea/argumentul-reactiei-naturale : << Vorba lui Aristotel: ananke stenai. „Trebuie să te oprești undeva.” Iar acest punct de oprire poate și trebuie să fie distincția dintre explicație și justificare. Desigur că orice eveniment – de exemplu, un atentat terorist, un război etc. – are o multitudine de cauze imediate și mai puțin imediate – politice, economice, tehnnologice, ideologice – care, la rîndul lor, au alte cauze. Una este a încerca să le clarifici conform cu importanța lor relativă și să reconstruiești ponderea lor în evenimentul respectiv, și altceva este să vrei să justifici moral evenimentul. Or, în practică și mai ales conform ideologiilor mai vechi sau mai noi, tendința este de a confunda explicația cu justificarea. De exemplu, odată ce se descoperă o explicație cauzală pentru o acțiune violentă, mai ales una relativ imediată și lesne de invocat, se asumă imediat că ea servește și drept justificare morală. Ceea ce este logic de nesusținut atît pe plan individual și juridic, cît și pe plan social și politic. >>

Codrin Liviu Cutitaru scrie despre prejudecata strainului , luind Othello in https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/un-alogen-arhetipal : << Cum să ratăm deci mesajul indirect al lui Shakespeare? Othello e un „tolerat” în această societate xenofobă, unde numai calitățile sale militare îl țin în zona prezumtiv „centrală”. La primul eșec armat, cu siguranță, va cădea în dizgrație, primind, în sfîrșit, zdrobirea menită „sclavilor” de teapa lui. A cucerit-o pe Desdemona? Asta va rămîne pentru toți, tacit, un lucru de „spaimă”, iar nu de „încîntare”. >>

Steven Sloman discuta despre consecvențialism https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/de-ce-e-toata-lumea-atotstiutoare : << Cu alte cuvinte, problema trebuie formulată în mod „consecvențialist” [consecvențialismul e o teorie etică de tip utilitarist care evaluează moralitatea unei acțiuni exclusiv după rezultatele și consecințele ei – n. trad.]. […] Astfel, în loc să analizeze cauzele și consecințele comerțului, administrația Trump se concentrează pe o anumită acțiune, ca și cum taxele vamale ar fi, în virtutea îndreptățirii lor, un fel de leac universal. Problema e formulată după modelul unui dictat religios. E o credință fundamentală bazată, în acest caz, pe puțin mai mult decît credința unui singur om. >>

Anca Manolescu explica de ce discursul religios nationalist prinde ( https://www.dilema.ro/din-polul-plus/moldova-europeana ) : << În toate aceste poveşti milenariste, religia nu mai implică individul, îl trece cu vederea. Nu insul concret contează, ci grupuri mari, popoare sau omenirea întreagă, pe seamă cărora se pot face scenarii bezmetic grandioase. De unde recoltează ele atîta succes? Tocmai din mutarea atenţiei de pe persoană pe grupul mare, uniformizat, masificat. Pe de o parte, insul e astfel uşurat de răspundere, descărcat de judecata proprie. Pe de altă parte, fiind topit în categoria colectivului, el se simte „amplificat”, măreţ, „tribun”, indiferent de profilul şi de realizările proprii. Parte anonimă a ceva exterior şi mare, individul îşi poate lăsa la o parte conştiinţa sau şi-o poate amaneta ideologiei grupului. Participă fantasmatic la un scenariu unde resentimentul faţă de starea actuală a colectivului se îmbină cu imaginea unui viitor semeţ, triumfător asupra „conspiratorilor” duşmani. Religia, astfel deviată, i-o permite, ba chiar i-o cere, i-o impune. >>

Gasiti enumerate generatiile in https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/pastila-inima-coroana-si-pantofii-cu-toc-regulile-noilor-generatii –  totusi, << Generația X, numită și „Generația Sălbatică” (The Ferral Generation), este a copiilor (născuți între 1965 și 1980) crescuți cu cheia de gît >> a avut o viata diferita in America, Japonia, Rusia, Romania , etc …

Din articolul Laurei Carmen Cutitaru am aflat de << materie întunecată a minții – în principal, tot ceea ce știm fără să știm că știm >> https://www.dilema.ro/la-singular-si-la-plural/materia-intunecata-a-mintii : << Cel mai faimos experiment al ei se leagă de frica de cădere: dacă ai, pe o podea de sticlă, un copil mic care se tîrăște sau merge deja în patru labe, și simulezi apoi o denivelare abruptă, copilul va da înapoi, se teme de înălțime. „De acord, acest lucru e înnăscut, copilul nu a avut timp să îl învețe de undeva. Dar nu înseamnă că micuțul are conceptul de cădere. […] Conceptul se poate formula ca o propoziție logică, iar singurul mod de a verifica dacă îl înțelegi sau nu este prin folosire în propriul discurs și raționament, în interacțiune cu altcineva, lucru pe care copilul mic nu-l poate face […], probabil se teme și de șerpi, dar asta nu mă face să cred că are conceptul de șarpe. Același lucru s-ar putea spune despre o pasăre care mănîncă semințe – că ar poseda conceptul de sămînță […], lucru foarte neobișnuit cînd, mai degrabă, poți spune simplu că păsările sînt programate ca atunci cînd văd semințe să le mănînce.  >> . Celalalt exemplu e mai simplu – comparatia intre americani si amazonieni la mersul in grup .

Si tare as vrea sa stiu de unde sunt statisticile acestea https://www.dilema.ro/la-singular-si-la-plural/cu-ochiin-314_2916 : << Rate de divorț: bărbați căsătoriți cu femei – 42%, femeie căsătorite cu femei – 72%, bărbați căsătoriți cu bărbați – 28%. De unde reiese că, cel puțin aparent, femeile sînt cauza celor mai multe divorțuri. Un mucalit ar putea spune că, de fapt, cauza divorțurilor este căsătoria. (M. C.) >>