Mi-a placut comentariul lui Andrei Plesu (https://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/mindrie-cu-cearcane) : <<nu mă pot abține să semnalez, la capitolul mîndrie național-confesională, decriptarea abilităților sportive ale minunatei Simona Halep drept victorie a ortodoxiei.[…] Ce-ar fi să scriem o istorie religioasă a sportului?[…]Ce-ar fi ca fiecare competitor să trebuiască, înainte de meci, să-și declare nu doar cetățenia, ci și opțiunea confesională? Și cum să mai pledezi pentru ecumenism, cînd toate disputele din teren implică ascunse învrăjbiri între Biserici, secte, atei și agnostici? Nu-ți rămîne decît să te întrebi, cu Sf. Apostol Pavel și pe urmele lui Iov: „Cine a cunoscut gîndul Domnului?“.>>

Iar de la Hegel(?) via Sever Voinescu (https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/noblete-fem?inina)  invat despre pierdere in confruntarea de idei:” Hegel, cred, spunea că o situație devine tragică abia atunci cînd toate părțile care se înfruntă au dreptate. Inevitabil, una va pierde, așa că, inevitabil, adevărul va fi vătămat. Pe de altă parte, doar din tragedii se nasc eroi.”