Vintila Mihailescu scrie in Viktor Erdgolan – sau calea românească spre iliberalism : “. Îmi repet aici convingerea că prostia doare mai mult decît hoția; la limită, și hoția este o „meserie“, trebuie să te pricepi ca să-ți iasă. Prostia, în schimb, nu cere nici o competență – și se potrivește astfel mai bine unei guvernări care chiar nu are nici o competență, care a fost alcătuită sub strigătul de luptă: Incompetenți din toată țara, uniți-vă! Uniți-vă, căci a venit, în sfîrșit, vremea noastră, a celor care am rămas tot timpul de partea cealaltă a ușilor închise, a celor care am cărat o viață întreagă serviete, sperînd și ratînd la mustață promovarea, a vedetelor fără public și a olimpicilor fără competiție! Și s-au unit, căci sprijinindu-se unul pe altul, fiecare dintre guvernanții noștri actuali poate fi cineva; singuri, de capul lor, sînt niște nimeni. Nu se vor trăda deci între ei, paralizați de frica de a fi iarăși scoși din joc. ”
Mi-a placut cometariul lui Plesu din Nici puţină inteligenţă n-ar strica… : “Dna primar general (obrăznicuță, drăgălaș-castratoare, cochet-soldățească, viril-partinică) decide să organizeze un tîrg de sărbători în Piața Victoriei, acolo unde, de cel puțin un an, au loc proteste antiguvernamentale. Decizia cu pricina nu se poate pricepe decît în două feluri: A) Dna primar e atît de… candidă, încît n-a făcut nici o asociere între ideea de a organiza feerii zglobii dinaintea Guvernului și posibilitatea unor reacții de protest din partea „rezistenților“. Una-i una, alta-i alta! B) Dna primar a crezut că pune o piedică zdrobitoare (și foarte „’oață“) eventualelor tentative de „acțiuni“ de stradă. Ambele variante dovedesc o radicală inaptitudine de a gîndi politic în mod adecvat și, „cu toată dragostea“, un tristuț acces de stupiditate. Rezultatele s-au văzut.”
Ovidiu Nahoi precizeaza sec Derapajele antidemocratice ar putea costa scump. Foarte scump : “Statele net contributoare au puterea să-și impună voința atunci cînd e vorba de buget, așa cum au făcut-o și în actualul exercițiu, cînd au impus, peste capul Comisiei, un buget inferior celui din precedenții șapte ani. Și să nu uităm experiența din 2011, cînd, cu tot veto-ul Marii Britanii și al Cehiei, liderii zonei euro au „inventat“ Tratatul interguvernamental privind guvernanța fiscală.
Sîntem într-o perioadă de refondare a Uniunii Europene și totul este posibil. Iar guvernanții noștri ar trebui să se gîndească de două ori înainte de a da curs unor tentații spre aventuri antieuropene. Nu de alta, dar ne va costa scump. La propriu!”
Liviu Papadima incearca sa faca diferenta intre politica si ilegalitate in Lucruri simple : “Un plagiat, precum cel al lui Ponta, nu poate fi nici „de dreapta“, nici „de stînga“, indiferent de culoarea sau poziția politică a plagiatorului. Tot așa cum nu putem avea infracțiuni, ci doar infractori de dreapta sau de stînga. Mitocănia, aroganța, cinismul, stupiditatea, incultura, meschinăria, servilismul, gregaritatea și cîte altele nu-și declină apartenența politică. Doar posesorii lor o pot face.”
Dorel Dumitru Chiritescu scrie , de multe ori, greoi pentru cum citesc eu. Insa Costul social al îmbogăţirii prin inflaţie e relativ ok:”Statele puternice nu se mai confruntă cu inflația. Am putea spune că fenomenul este acum semnalul sărăciei și al slăbiciunii instituționale din statele de mîna a doua.[..]În același timp, nu este de ajuns ca bătălia împotriva inflației să fie lăsată doar în seama BNR. Secretul stabilității prețurilor este un parteneriat activ între Guvernul României și BNR. Altfel se poate ca munca celor de pe urmă să fie subminată de măsurile aiuritoare ale celor dintîi. ”
Iar la 3.14 din nou , succint si sec: <<„Eu vă pot spune un singur lucru: dacă se răzbună cineva în acest moment, nu știu pe cine, se răzbună cărțile de economie. Atît și nimic mai mult“, a declarat de curînd Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Cărțile se răzbună în general pe cei care nu le citesc. Iar guvernanții noștri au restanțe majore. Problema e că plătim toți.(A.M.S)>>