Stiam de citatul lui Salvator Dali – si stiu ca mi-a placut la nebunie:
“Singura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun”
Nu stiu ce si-ar putea dori mai mult un om in domeniul religios decit experienta ultima :
“Harul izbucneşte prin cel care îl poartă, dincolo de mizeria contingenţei lui, dincolo de persoana sa şi a interlocutorilor săi. Cred că am fost, o clipă, „aproape“ de Dumnezeu, în acest al patruzeci şi nouălea an al vieţii, la începutul lui, în plină luptă cu inerţiile corpului. Nu ştiu şi nu vreau să spun mai mult.”
Si , da , exista asemenea momente…
Alt lucru bun al crizei Proces de pace
“„Vasta agendă diplomatică adoptată de administraţia Obama va testa abilitatea sa de a armoniza priorităţile naţionale – cum sînt relaţiile cu Coreea de Nord şi Iranul – cu preocupările globale şi multilaterale. Preşedintele Obama şi-a ocupat postul în momentul unei unice oportunităţi: criza economică absoarbe energiile tuturor puterilor majore; oricare ar fi diferenţele dintre ele, toate au nevoie de întreruperea confruntărilor internaţionale“ (Henry A. Kissinger, The Washington Post, 22 aprilie).”
Iar Gabriel Giurgiu va propune 3 teme mari in Da’noi cu cine votăm?
- Pe primul loc aş pune extinderea Uniunii. Poziţia oricărei ţări se exprimă sec prin răspunsul la întrebarea simplă: „Să intre Turcia au ba?“
- Un alt dosar interesant este cel al energiei.
- Un domeniu cu „nervi“ pentru noi este, clar, agricultura.
Va dau spre reflectare Unii stau, alții se întreabă :
“Tot în aceste zile, administraţia Obama a decis publicarea unor documente care arată că CIA a folosit proceduri care pot fi calificate drept tortură, în interogarea prizonierilor. Susţinătorii unei abordări mai dure a războiului cu terorismul subliniază că aceste proceduri, deşi aprobate în 2005, au fost folosite numai în două cazuri şi doar în prezenţa medicilor, astfel că viaţa prizonierilor nu a fost niciodată pusă în primejdie. Unul dintre cazuri este cel al lui Khalid Shaikh Mohammed, omul care a plănuit şi coordonat atacurile de la 11 septembrie, iar celălalt este cel al lui Abu Zubayadah, un apropiat al lui Bin Laden şi unul dintre cei mai activi organizatori de reţele teroriste islamice.”
Stalin avea dreptate cu “Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezinta doar o statistica”
Mi-a placut concizia din O problemă civică :
“Cum se poate demonstra că acel tratament e, într-adevăr, potrivit, dacă pacientul nu e urmărit periodic? Se poate evalua potenţialul de violenţă al unui schizofrenic fără riscul de a greşi? Psihiatrii şi organizaţiile neguvernamentale vor cît mai multă libertate pentru pacienţi: adică tratament „la distanţă“, terapii – pe cît posibil – externe; însă nu îşi asumă responsabilitatea pentru erori de tipul celei care a declanşat mania normativă a autorităţilor.”
Despre editia Eminescu pe CD in Manuscrisele eminesciene – între fantasmă culturală și obiect de studiu –
“
Electronic prin natură, precis în fotografie şi cochet-sumbru-Biedermeyer prin design, CD-ul ataşat fiecărui volum nu facilitează nici el, lecţiunea – dimpotrivă. Pagina manuscrisului nu poate fi mărită la dimensiunea ecranului, decît dacă oprim executabilul şi „intrăm pe uşa din dos“ în CD, spre a deschide cu dublu click fiecare clişeu jpg, al fiecărei pagini. Altminteri, mărirea se face ca şi cum am apropia o lupă de un detaliu al textului, în detrimentul ansamblului: cu cît vom vedea mai bine un cuvînt, cu atît restul versului dispare din rama neagră a „paginii electronice“. Imaginile nu au fost digitalizate pentru a permite căutări interne de nici un fel; spre a trece de la p. 37 la p. 48 se dă de 11 ori click pe „next“, încărcînd pe rînd toate paginile intermediare.
Dacă vreţi să căutaţi în corpusul fotografiat structuri recurente (sintagme, forme, cuvinte, desene etc.), luaţi-vă gîndul, nu se poate. Nu încercaţi să vedeţi cum a fost restituită pagina de către diverşi editori şi în ce volume anume, pentru că un asemenea tip de indice, de referenţiere, nu a fost prevăzut. Din nou, probabil, pentru a nu… încărca volumul de muncă aferent. Da, avantajele suportului electronic în critica genetică rezidă tocmai în posibilitatea referinţei hipertextuale. Însă aceasta nu e o ediţie genetică şi electronică a manuscriselor eminesciene, ci un pictorial cu poze ale paginilor, de complexitatea informatică a CD-urilor oferite ca suvenire de la nunţi, botezuri şi absolviri. Un testimonial de iubire patriotică spre liberă visare (are şi muzică în fundal!)…
“
Sunt de acord 50% cu Teodor Baconsky in Progrese :
“Omul de azi e la fel de rău ca semenul său de acum 10.000 de ani.” . A uitat sa spuna :
“Omul de azi e la fel de bun ca semenul său de acum 10.000 de ani.”
Cit despre progres, il rog sa spele de mina, nu cu masina de spalat- si apoi putem discuta daca e progresist sau nu…