La articolul lui Valeriu Stoica, https://www.dilema.ro/tilc-show/bogdan-iancu-continuitate-si-ruptura-in-constitutionalismul-romanesc , as zice ca De Gaulle – “Vast program” : << Altfel, Bogdan Iancu concluzionează cu temei: este nevoie de investiții în educație, de meritocrație, de primenirea elitelor nu oligarhic, ci prin muncă, prin caracter și inteligență; este nevoie de „asigurarea solidarității minimale care aduce omogenitatea socio-economică, infrastructura publică de uz general”.  >>

Interesanta observatia lui Sever Voinescu din https://www.dilema.ro/tilc-show/cum-ne-intovarasim-politic : << E interesant felul în care politicienii de cursă lungă și-au securizat teritoriul murdărindu-l. >>

Horia Corches scrie despre romania nevazuta din sala de clasa https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/o-forma-de-prizonierat : << Doar că, uneori, în spatele unui copil care nu ține minte trei litere nu e o simplă „dificultate de învățare”, ci o prăpastie de sărăcie, neglijare, subdezvoltare cognitivă, absență a stimulării timpurii și o lume în care cartea nu a intrat niciodată în casă. >>

Parea ca Teodor Tita e optimist, dar nu https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/centrul-rezista : << Nu a fost niciodată clar că o majoritate care se opune e obligatoriu și o majoritate care susține ceva[…] Centrul rezistă, deci. Dar rezistă cum rezistă un castel de nisip în ploaie: nu pentru că e solid, ci pentru că n-a plouat suficient de mult.>>

Diana Nicolescu discuta despre psihoterapie in https://www.dilema.ro/caleidoscopie/pasarea-dodo-marketingul-metodologic-si-iluzia-psihoterapiei-perfecte : << Lambert a cuantificat această realitate într-o diagramă devenită aproape mitologică în domeniu: aproximativ 40% din schimbare vine din factori extra-terapeutici (resursele și viața clientului), 30% din relația terapeutică, 15% din expectanțe și efect placebo și doar 15% din tehnica specifică. Cincisprezece procente. Asta nu e o insultă la adresa tehnicii. Este o invitație la luciditate[…] Există însă un risc și mai mare: interpretarea superficială a efectului Dodo ca justificare pentru orice: „Dacă toate terapiile funcționează, atunci orice practică e validă”. Nu. Absolut nu. Nein, nein, nein. Efectul Dodo se referă la terapii validate, practicate competent, în condiții controlate. Nu la pseudo-terapii exotice, nu la tehnici fără fundament empiric, nu la practici care evită evaluarea rezultatelor. >>

Din dosarul Dilemei:

Andrei Miroiu pare sa creada in teoria conspiratiei mondiale , https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/haosul-n-a-pierit-niciodata : << Dezvoltările discutate mai sus, politicile care seamănă haos după 2020, fac greu de evitat concluzia după care conflictul de clasă nu doar că nu a dispărut, ci s-a intensificat ca urmare a unei ofensive de proporții a grupurilor dominante, state sau elite, împotriva restului lumii, în special împotriva celor mai slabi și vulnerabili, fie ele state, populații sau categorii sociale.>>

Dorel Dumitru Chiritescu reaminteste problemele mari in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/dictatorii-sint-copiii-adoptivi-ai-haosului : << Este vorba despre inflația din Germania de după Primul Război Mondial. Din ianuarie 1922 pînă în noiembrie 1923, indicele prețurilor în Germania a crescut de la 1 la  >> – va las sa cititi articolul sa vedeti cite 0 sunt

Mircea Dragu scrie despre https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/dezordinea-noastra-cea-de-toate-zilele : << Michel Schermer, istoric al științei și director executiv la The Skeptics Society, a propus în completare termenele de patternicity și agenticity. Primul este tendința de a găsi pattern-uri atît în „zgomotele” cu sens, cît și în cele lipsite de sens. Teoria lui Schermer pleacă de la ideea că acest mecanism își are originea în selecția naturală. Că a nu reuși să identifici un pattern, cum ar fi cel al blănii unui prădător ascuns în iarbă, e mult mai grav decît să vezi unul acolo unde el nu se găsește. Capacitatea noastră de a selecta, ordona, aranja, de a uni cu linii punctele este produsul unui proces evolutiv, unul cu valoare adaptativă. Valoare care nu se regăsește la agenticity, tendința de a atribui pattern-urilor sens, înțeles, intenție. Agenticity nu doar descoperă scheme cu mai mult sau mai puțin înțeles, dar le consideră mesaje transmise intenționat. La agenticity, fața umană de pe suprafața Lunii sau îngerașul format din nori au fost puse acolo de o inteligență superioară care vrea să ne spună ceva. Aceste moduri de a ne raporta la (i)realitate constituie fundamentul teoriilor conspirației, al superstițiilor și, nu în ultimul rînd, al credințelor religioase. >>

Sever Voinescu scrie si el despre cum poti infrunta o ordine prea mare in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/creatorul-de-haos : <<Dar un creator de haos este cu adevărat eficient numai dacă este pus la treabă de un manager care știe să construiască ordinea, căci nu există maestru al dezordinii care să nu fi fost, mai înainte, un maestru al ordinii. >>