Constantin Rudnitchi face o paralela intre Trump si Ceausescu in https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/epoca-de-aur : << Desigur, epoca de aur a lui Ceaușescu este, totuși, departe de epoca de aur anunțată de Donald Trump. Dar încep să apară unele trăsături comune. Dorința de a bloca importurile și de a crește exporturile sau limbajul oficial tot mai festivist sînt zonele în care administrația Trump începe să semene cu regimul comunist. În orice caz, românii care au trăit înainte de anul 1989 și care s-au rupt de nostalgiile comuniste zîmbesc sau au fiori reci pe șira spinării atunci cînd îl aud vorbind pe Donald Trump despre o epocă de aur și despre un viitor luminos. Ei știu că sînt șanse mari să nu iasă nimic bun de aici. >>
Mi-au placut pildele crestine recapitulate de Andrei Plesu in https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/cinci-momente-din-pateric-596789.html : << „Cîţiva bătrîni s-au dus la avva Pimen şi l-au întrebat: «Dacă-i vedem pe fraţi aţipind la liturghie, să-i scuturăm ca să-i ţinem treji?» El le zice: «Eu cînd văd un frate aţipind, îi pun capul pe genunchii mei şi-l odihnesc.»“ (Pimen, 92) >> Dar cititi-le pe toate
Andrei Cornea ne re-aminteste de Sabatianism in https://www.dilema.ro/situatiunea/sabatianism – daca nu stiti cine e , recomand articolul …
Raluca Alexandrescu scrie despre relatia cu trecutul https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/angelus-novus-si-trecutul-care-nu-trece : << capacitatea statului de a gestiona agresivitatea umană este în declin, cum observa deja Snyder în Black Earth (2016), unde afirmă că, în absența statului și a instituțiilor, „puțini s-ar comporta moral”. >> – Din pacate, statul nu poate inlocui religia…
Stela Giugeanu vine cu un articol cu o intrebare buna https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/ce-abia-astepti-sa-faci-azi .
Iar despre sinoduri scrie Valentina Covaci in https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/ce-abia-astepti-sa-faci-azi : << Dar una dintre deciziile mai puțin cunoscute adoptate de Niceea I a fost alegerea unei date comune pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinilor, Paștele. Faptul că o astfel de decizie a fost necesară pentru a întări unitatea Bisericii arată că, în 325, deja existau mai multe metode de calculare a datei Paștelui. Sinodul de la Niceea a decis ca, la scara întregii Biserici, Paștele să se sărbătorească în prima duminică după prima lună plină a primăverii. Așadar, o sărbătoare mobilă care depinde de calcule astronomice. >>
Din articolele despre ereditate recomand
- https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/profetii-genetice – de Nicolae Rednic <<„Am fost inginer horticol. Codul genetic mi se pare un pom cu o mulțime de muguri și flori pe care le aștepți să rodească. Mai are însă și flori uscate. Am curățat, cum se cuvine, în fiecare primăvară, crenguțele și florile uscate și totul a mers bine pînă acum.”>>
- Am aflat despre “traditiile inventate” de la Sorin Mitu in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/traditiile-fapturile-trecutului-sau-ale-prezentului-de-la-miorita-la-ai-cu-transfer-prin-cg : << Cam tot ceea ce ține de sfera simbolurilor naționale (steaguri tricolore, imnuri de inspirație romantică sau sărbători oficiale, atît de asemănătoare pe tot mapamondul), și care de regulă nu sînt mai vechi de două secole și ceva, constituie asemenea tradiții inventate. >>
- Am zimbit la exemplul Lilianei Burlibasa din https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/genetica-epigenetica-si-un-strop-de-liber-arbitru : << mai clar, poți să moștenești pianul lui Franz Liszt, dar dacă nu exersezi, va rămîne doar o piesă de mobilier. Moștenirea genetică trasează un cadru, dar nu scrie scenariul pînă la capăt. >>
- Laurentiu Staicu scrie despre https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/ereditatea-sociala-sau-zestrea-invizibila-care-ne-modeleaza-viata : << . Și invers, un copil crescut într-o familie cu dificultăți financiare sau cu resurse financiare foarte modeste va avea mai puține opțiuni, chiar dacă este la fel de inteligent și muncitor. El va trebui să caute sau să construiască singur acele opțiuni de vreme ce ele nu se află deja în preajma lui, în mediul în care a crescut. Iar această căutare a oportunităților înseamnă un consum suplimentar de resurse și energie, de timp și perseverență. În copilărie și chiar mai tîrziu, în adolescența timpurile, diferențele sînt aproape de nesesizat, însă ele devin vizibile mai tîrziu, în momentul alegerii unei cariere, în felul în care cineva știe (sau nu) să navigheze printre obstacole și subtilități sociale, în încrederea cu care își asumă decizii importante sau în abilitatea de a face predicții pe termen mediu și lung cu privire la traseul său în viață în funcție de acțiunile pe care le desfășoară. >>
- Iar Adrian Sonka ne conduce intr-o incursiune in Univers in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/marcajul-stelelor : << Ești ceea ce mănînci, adică carbon (C), hidrogen (H), oxigen (O) și azot (N), iar asta înseamnă că noi mîncăm resturi de stele. >>