Constantin Rudnitchi scrie despre https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/america-isi-numara-ouale : << În majoritatea cazurilor, noii politicieni americani din echipa Trump sînt siguri pe ei, aproape insolenți, au senzația că adevărul este doar de partea lor și că îl pot impune bătînd cu palma în masă. Pentru ei doar America este cea care contează, restul lumii fiind insignifiant. O singură fisură a apărut în logica și în economia americană, și anume ouăle. Criza ouălor ar trebui să determine administrația americană să gîndească în alți termeni decît cei ai războiului comercial. Criza ouălor se poate repeta în sectoare sau industrii la care astăzi nu te-ai gîndi. Dacă s-ar ajunge într-o astfel de situație, America s-ar putea afla singură în fața crizei. Atunci, deciziile comerciale conflictuale ar costa America și pe politicienii care le-au aplicat. >>
Teodor Tita enumera conditiile pentru care clasa politica e asa cum e azi ( https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/nu-nu-avem-politicienii-pe-care-ii-meritam ) : << Toate aceste detalii se combină pentru a crea un avantaj major pentru PSD, PNL și UDMR. Avantaj care influențează direct și actorii extra-politici – media, administrație și Justiție. Se creează astfel un cerc vicios în care greșelile devin mai grave, iar reforma tot mai improbabilă. >>
Sever Voinescu imi da de gindit in https://www.dilema.ro/tilc-show/nevoia-de-eroi , citind din Brecht : << Sintetizînd efectele socio-istorice ale refuzului unui spirit superior de a sfîrși eroic, Andrea Sarti spune, într-o formulare rapidă și furioasă: „Vai și amar de țara care nu are eroi!”, cam la fel cum spunem și noi, cînd nu ne place ceva, „Vai și amar de țara în care…” – și numim ceva-ul antipatic. Galilei aude, fără să fie văzut, remarca tînărului său discipol, intră în scenă și îi dă replica: „Vai și amar de țara care are nevoie de eroi!”. >>
Binoclu vs cauciuc sau Marea Britanie vs Germania – interesanta istorie povestita de Mihaela Simina in https://www.dilema.ro/tilc-show/privire-prin-binoclu
Din Dosarul Dilemei , Jumatatea mea , va recomand
- Oana Serban cu https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/ca-sa-fii-om-intreg-iti-trebuie-jumatati : << Lessing amintea, printre altele, în dialogurile dintre Ernst și Falk, că sarcina statului nu e să ne facă fericiți, ci să ne țină departe de nefericire. Dar oare nu sînt fericirea și nefericirea cele două jumătăți ale unei vieți pe care nu o trăiești, ci care te trăiește, dacă nu petreci suficient de mult timp cu fiecare dintre ele? Poate că tocmai jumătățile, nu întregul, sînt cele care dau miză vieții care nu se consumă la întîmplare. >>
- Cristina Bogdan cu https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/jumatatea-sau-intregul : << Nu cred în jumătăți, tocmai pentru că sînt o idealistă. Iar omului iubit nu-i spun jumătatea, ci întregul meu. Pot trăi fără el și nu mă voi simți ciuntită, nu voi fi doar o biată jumătate de om, de parcă mi s-ar fi amputat un membru și centrul de greutate mi s-ar fi modificat radical. Însă aleg în fiecare zi să respir în preajma lui, iar opțiunea asta luminează întregul care sînt, îmbrățișînd întregul din omul iubit. Nu cred în două jumătăți care țopăie prin lume pentru a recrea rotundul, ca niște invalizi care au nevoie de-o cîrjă de sprijin pentru a păși, ci în doi oameni întregi care, conștienți fiind că se pot despărți în orice clipă, decid să n-o facă, rămînînd împreună. >>
- Stela Giurgeanu cu https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/cele-mai-fericite-femei-necasatorite-si-fara-copii : << Dacă pînă acum se considera că o femeie trecută de 40 de ani, necăsătorită, trebuia compătimită, realitatea modernă arată că aceasta e mai degrabă de invidiat. Căci este un exemplu de succes și independență. >>
Orhan Pamuk scrie despre alegerile din Turcia in https://www.dilema.ro/regimul-artelor-si-munitiilor/sfirsitul-democratiei-in-turcia : << Detaliul neașteptat al acestei situații este că Erdogan pare să se folosească de aceleași metode împotriva oponentului său precum cele folosite împotriva lui însuși cînd a cîștigat puterea în urmă cu douăzeci și șapte de ani. În 1998, Tayyip Erdogan era primarul ales al Istanbulului și o figură politică populară. Conducerea seculară și militară de atunci a Turciei a catalogat drept periculos islamismul său politic. El însuși a fost arestat, trimis după gratii și acuzat (în cazul lui fiind vorba despre incitare la ură religioasă după ce, în timpul unei demonstrații, recitase un poem politic). Atunci Erdogan a fost destituit din funcția de primar și a petrecut patru luni în închisoare. >>
Am zimbit amar la concluzia Valentinei Covaci in https://www.dilema.ro/din-polul-plus/liturghia-tiktok-si-venerarea-alesului : << Cum Alesul este printre noi, nu putem decît să ne temem de apocalipsă. >>