Constantin Rudnitchi nu gaseste raspunsul la intrebarea din titlu https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/tarom-plan-de-restructurare-sau-deriva : << Recent, compania TAROM a mai trecut printr-o decizie de neînțeles. Mass-media a arătat că firma a vîndut sloturile orare de pe Aeroportul Heathrow din Londra, unul dintre cele mai mari la nivel mondial, către compania Qatar Airways. Slotul orar înseamnă spațiul de timp în care o companie aeriană poate să opereze cursele regulate, adică orele între care avioanele firmei aviatice pot ateriza și decola. Tradus, vînzarea sloturilor de către TAROM înseamnă că firma aviatică națională nu va mai putea să efectueze curse pe respectivul aeroport. Ce se întîmplă? Există trei scenarii care pot fi luate în calcul. Primul este cel în care compania are un plan de restructurare, de reorientare a zborurilor concomitent cu reducerea unor costuri de operare. Al doilea scenariu poate fi acela că, din dorința de a evita anul acesta pierderile financiare, are loc o vînzare de active care aduce bani în companie. Dacă lucrurile stau în felul acesta, ne aflăm în fața unei false soluții, pentru că sumele încasate sînt conjuncturale, ele pot naște anul acesta profit pentru TAROM, dar vînzarea sloturilor scoate în viitor TAROM de pe o piață care este sau ar trebui să fie rentabilă. În fine, al treilea scenariu este acela în care TAROM se află într-o situație financiară atît de dificilă, încît a ajuns să își vîndă „mobila din casă”. Adică TAROM este într-un asemenea grad de decapitalizare încît are nevoie de vînzări de active pentru a putea să plătească datoriile curente.  >>

Teodor Tita se intreaba https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/si-care-e-candidatul-liberal –  si trage concluzia : << Răspunsul simplu la întrebarea din titlu e că nu există un candidat liberal, iar această parte a societății românești să alătură altor cîteva care, în momentul acesta, nu au reprezentare. O minte de business ar vedea aici o oportunitate. Politicienii români văd doar riscuri. >>

Am zimbit la finalul articolului lui Andrei Cornea https://www.dilema.ro/situatiunea/academicieni-sau-gunoieri : << Se știe (cel puțin de la Tocqueville) că oamenii detestă instinctiv inegalitatea (mult mai mult decît iubesc libertatea). Pe de altă parte, existența elitelor profesionale și constituirea lor în corpuri dotate cu unele privilegii sînt inevitabile și benefice. Aristotel spera că o dreaptă proporționalitate a contribuțiilor cu beneficiile poate asigura totuși pacea socială: unii primesc, desigur, mai mult decît alții, dar și contribuie mai mult. S-ar naște o justiție socială bazată pe o egalitate, ce-i drept, nu aritmetică, ci proporțională. Necazul rămîne că, în timp ce e ușor de stabilit cine are (sau obține) mai multe beneficii, e complicat și echivoc de comparat valoarea contribuțiilor fiecăruia: cine dă mai mult societății (avînd dreptul la remunerații mai mari): gunoierii sau academicienii? Iar dacă veți răspunde că ultimii, poate că primii se vor supăra și vor pune de-o grevă generală. Și atunci poate că vă mai gîndiți… >>

Sever Voinescu scrie despre vremuri nu foarte indepartate – cind deciziile erau dure https://www.dilema.ro/tilc-show/doamna-cu-coasa

Nici Dorel Dumitru Chiritescu nu are un raspuns la https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/patriotism-luminat-sau-nationalism-barbar