Constantin Rudnitchi scrie despre inegalitati in https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/inegalitati-inechitati : << Adevărul este că dezvoltarea inegală a regiunilor este una din marile probleme sociale și economice ale României. Cum s-a ajuns aici? Pe de o parte, din cauza guvernelor care au întîrziat dezvoltarea infrastructurii. Pe de altă parte, din cauza administrațiilor locale care au făcut foarte puține lucruri pentru a atrage investitori români sau străini. Pentru că, în ultimă instanță, diferența de dezvoltare a venit din prezența inegală a investitorilor în regiunile țării. >>
Andrei Plesu re-memoreaza din intilnirile sale cu diplomati rusi cinici in https://www.dilema.ro/situatiunea/note-stari-zile : << Am mai spus-o: avînd de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toţi liderii importanţi ai lumii, am ajuns la concluzia că mi se oferă dovada existenţei lui Dumnezeu. Fiindcă arareori anvergura reală a acestor lideri era pe măsura sarcinilor lor. Astfel încît am ajuns să cred că, de vreme ce, cu „administratorii” ei de-acum, lumea pare, totuşi, să funcţioneze, meritul e al Providenţei… >>
Andrei Cornea scrie despre nocivitatea scrisului in Platon https://www.dilema.ro/situatiunea/suspine-carturaresti : << dar dacă întrebi discursul scris vrînd să afli ceva, el rostește veșnic unul și același lucru. >>
Sever Voinescu nu vrea sa fie raspindac in https://www.dilema.ro/tilc-show/ce-ne-facem-cu-vestitorii-de-rele : << Cînd același emisar aduce, una după alta, numai vești rele, trebuie să înțelegi că e o legătură între vești și vestitor. Că Amvestitorul e contaminat. Că vestitorul este, de fapt, un răspîndac. >>
Am aflat de la Anca Docea despre “quiet quitting” https://www.dilema.ro/societate/nici-aici-nici-acolo : << Mai exact, a nu părăsi un loc de muncă, dar a face numai strictul necesar la el, și acela fără pic de entuziasm și pasiune. A-ți îndeplini un minimum de cerințe dintre cele prevăzute de „fișa postului”, cît să nu fii chiar dat afară și fără să aloci serviciului nici o fracțiune de timp sau de energie în plus. >>
Laura Yvonne-Gherghina are un articol fascinant despre lumea animala in https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/cozi-pierdute-si-alte-urme-ale-evolutiei : << Un alt exemplu sînt ochii peștilor orbi care trăiesc în peșteri întunecate. În astfel de specii cu ochi vestigiali, la scurt timp după ce ochii acestor animale încep să se dezvolte, țesutul se deteriorează și devine nefuncțional, peștii folosindu-se în schimb de abilitatea de a simți schimbările presiunii apei pentru a se orienta. >>
Mi-a placut cum scrie Sever Voinescu despre amanti celebri in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/atletul-budoarelor – si mai cu seama scrisoarea tipic englezeasca pe ca o citeaza : << Într-unul din volumele de corespondență ale lui Katherine Mansfield (1888-1923) găsim următoarea scrisoare: „24 martie 1921. Dear Princess Bibesco, mă tem că trebuie să vă opriți din a scrie scrisori de dragoste soțului meu atîta timp cît eu și el trăim împreună. Este ceva ce nu se face în lumea noastră. Sînteți foarte tînără. Îl puteți ruga pe soțul dumneavoastră să vă explice imposibilitatea unei asemenea situații. Vă rog, nu mă faceți să vă scriu din nou. Nu-mi place să mă cert cu nimeni și pur și simplu detest să îi învăț pe oameni bunele maniere. Yours sincerely, Katherine Mansfield”. >>
Iar Alexandru N Stermin descrie mono-poli-revenirea-gamiei la animale ( pasari ) in https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/cite-pasari-atitea-monogamii : << Situații de amintit în acest context au fost observate și la speciile monogame sexual, cum sînt cocorii. Aceștia formează perechi pe termen lung sau chiar pe viață, partenerii nu se împerechează în afara perechii, dar s-a observant că, o dată la cîțiva ani, vecinii schimbă femelele între ei, unul sau două sezoane de reproducere, după care acestea se reîntorc la vechii parteneri și își continuă viața – viața de dinainte de rocadă. Nu știm încă în ce context se iau aceste decizii și cum decurge viața lor după pauza din relație, dar o să aflăm curînd căci tot mai multe cuiburi de cocori sînt monitorizate video în nordul Germaniei. >>
Iar Stela Giurgeanu se intreaba https://www.dilema.ro/societate/paranoia-suferintei : <<
Cum recompensăm victimizarea?
Potrivit unui studiu din 2021, condus de cercetători ai British Columbia și Toronto University, empatia oamenilor se manifestă mai degrabă atunci cînd aud detalii ale nefericirii cuiva. De exemplu, participanții la studiu au fost mai înclinați să ofere bani, pentru studii, unei tinere care a menționat că a avut o copilărie dificilă, decît unei alte tinere care nu a dat amănunte asupra condițiilor ei de viață. Ceea ce, susțin cercetătorii, e justificabil din punct de vedere moral: este bine ca oamenii să-i ajute pe cei care au suferit și, prin urmare, au mai mare nevoie de ajutor. Însă, cînd știm că precizarea anumitor detalii biografice poate fi avantajoasă, oportuniștii pot fi încurajați să exagereze în legătură cu acestea sau chiar să-și inventeze probleme inexistente.
>>
Pentru modul clar in care expune problema, probabil cartea Katharinei Pistor,
The Code of Capital: How the Law Creates Wealth and Inequality
merita citita https://www.dilema.ro/pe-ce-lume-traim/elon-musk-si-renasterea-absolutismului : << Întrucît pot recurge la un sistem legal sau la un altul, în funcție de propriile lor nevoi – sau, ca în cazul lui Musk, în funcție de capriciile personale –, corporațiile produc realmente legile care ar trebui, de fapt, să le limiteze. >>
Si Andrei Cornea ne duce in https://www.dilema.ro/situatiunea/joc-contrafactual-la-moartea-lui-nicolae-manolescu : << Iar România ar fi avut ca președinte un om cultivat, un mare intelectual, o minte lucidă, un foarte abil comunicator, un bun diplomat, un iscusit navigator prin apele mîloase ale „politichiei”, nu lipsit de ambiții, dar totuși fără de fumuri nesănătoase de falsă grandoare. Ar fi avut mai cu seamă, în înalta funcție, un liberal adevărat în convingeri, lipsit de înverșunări radicale, nededat la diferite paseisme naționaliste. >>