M-am mohorit la Teodor Tita, https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/un-an-mai-tirziu-2244426.html  : << Un an mai tîrziu, Putin încă ține speech-uri delirante. Un an mai tîrziu, în Ucraina încă se moare și ne-am obișnuit cu asta.  >>

Cu privire la Mircea Vulcanescu Andrei Cornea da citate din sedintele cu Antonescu https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/dimensiunea-romaneasca-a-existentei-2244415.html : << Înțelegem subtextul: să prazi, să spoliezi e simplu, cînd ai puterea absolută. Dar ce faci cu bunurile furate, cui le atribui, cu ce drepturi, pentru ce merite? Cum faci ca viața economică (unde e vorba de întreprinderi cu capital evreiesc) să nu sufere grav? Miniștrii se codesc și fac diferite propuneri care nu produc însă legea „scurtă și simplă”.[…]Și ce a făcut filozoful Vulcănescu, pesemne vizat? A tăcut supus și s-a lăsat umilit. Dar mai ales a contribuit la scrierea legii acesteia și a altora în același spirit profund inuman și antisemit, ba aș spune chiar antifilozofic, și a rămas în guvern pînă în august 1944, împărțind răspunderea cu regimul Antonescu pentru Holocaust în general. N-a demisionat nici după pogromul de la Iași, nici după „trenul morții”, nici după masacrul de la Odessa. În general, filozoful a rămas în funcția ministerială, deși ar fi putut oricînd demisiona, și – cum se spunea pe vremuri – „a ieșit în întîmpinare”, găsind soluții tehnice pentru eficientizarea ororii.  >> Si mi-a placut finalul : << Bunicii mei au fost expropriați în 1941 de o mică vilă la Predeal prin legile de „românizare”, la care a contribuit și fostul subsecretar de stat la Finanțe. După 1944, vila a fost restituită, numai spre a fi confiscată apoi de comuniști în 1951. A fost recuperată în Justiție în anii ’90. „Dimensiunea românească a existenței”! >>

Horia Corches scrie despre inspectiile scolare in https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/hipnotica-pastelare-2244404.html : << . Eu, cînd merg într-o inspecție, nu mă aștept să văd hipnotice pastelări ale unor decoruri fabuloase. Mă aștept să văd normalitatea acelui professor. Care uneori poate să fie o hipnotică pastelare. Dar poate să fie și o corectă, decentă fotografie de profil. Prefer să văd nu un scenariu artificial, ci normalitatea, fie strălucitoare, fie cu nevoi de retuș. Și culmea este că de multe ori, chiar știindu-se că vine inspecția, deci fiind pregătit un scenariu artificial, tot vezi în țesătura lui găurile și minusurile care caracterizează prestația cotidiană. În fond, o inspecție ar trebui să fie doar ocazia pentru ca această prestație să fie îmbunătățită de pe urma unor sfaturi și a unor îndrumări. Nu o ocazie pentru o scenetă care maschează realitatea.  >>. Dar cind ar trebui dat afara acel profesor care e TOTAL nepotrivit , in loc de imbunatatire ?

Joseph S. Nye, Jr scrie despre Japonia – imi place schimbarea de perspectiva https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/imperativul-strategic-al-japoniei-2244400.html

Radu Naum scrie despre pasiunea care ar trebui sa existe in https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/gica-popescu-e-de-parere-ca-fotbalistii-nationalei-2244399.html : << Gică Popescu, crescut într-un sistem totalitar în care sportul se făcea la ordin, cu disciplină impusă, în vreme ce la vîrful piramidei bine organizate răsfăţaţii, în schimbul golurilor patriotice, străbăteau lumea şi se întorceau încărcaţi de produse de contrabandă pe care le vindeau compatrioţilor la preţuri exorbitante, asigurîndu-şi o viaţă capitalistă la etajul de lux al închisorii comuniste, ar vrea acum ca din bulibăşeala generală în care trăim să iasă un nou Gică Popescu. Asta e fantezie amestecată cu nostalgie. Aş fi vrut să văd ce ar fi făcut Gică şi celălalt Gică, Hagi, dacă s-ar fi născut după 2000. Parţial,vedem prin copiii lor. Juniorii Popescu şi Hagi au ajuns la un nivel de recunoaştere mai mult mediatică decît de performanţă. Ca să ştii să joci sub presiune trebuie să te adapi de la pasiune. Şi să-ţi fie foame. Şi să ai îndrumători exemplari. Şi multe altele. Dar mai ales să faci parte dintr-o lume care te cheamă către lucruri înalte. Nu către „să-mi fie bine mie şi familiei mele”. >>

Andrei Manolescu pare dezamagit la radiografia din https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/fenomene-religioase-2244398.html : << Astăzi, asistăm adesea la deturnarea politică (ba chiar militară) a religiilor clasice, de către patriarhi sau imami iresponsabili și fanatici, ori la refugierea și ascunderea sentimentului religios sub înfățișări aparent laice. Oamenii le urmează, în proporție de masă, într-o formă sau alta. Cine caută trasee echilibrate și neexagerate în ale religiei, științei sau gîndirii trebuie să fie mereu atent. În general, tot mai mulți oamenii par să simtă nevoia de înregimentare. >>

Lorin Nicolae radiografiaza cutremurul din Turcia si discuta despre Romania in https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/de-ce-s-au-prabusit-2244333.html : <<

Toate aceste erori au fost posibile în Turcia și Siria, dar foarte multă lume se întreabă, pe bună dreptate, dacă nu cumva s-au întîmplat și la noi, în ultimii 30 de ani. Iar întrebarea este îndreptățită, cîtă vreme simplii trecători observă adesea șantiere care sfidează bunul-simț, iar fondul construit existent din România este într-o degradare constantă. Un grafic al numărului de victime datorate cutremurelor catastrofale evidențiază faptul că numărul de victime este direct proporțional cu nivelul de corupție al statului unde a avut loc cutremurul.

Este momentul ca statul român să conștientizeze pericolul reprezentat de un cutremur similar celui din Turcia și să ia măsuri urgente de creștere a nivelului de cunoaștere cu privire la răspunsul la seism al clădirilor existente, urmat de acțiune imediată de punere în siguranța a acestora. Pentru că în acele clădiri învață copiii noștri, ne sînt îngrijiți bolnavii și, adesea, acolo punem capul pe pernă. Dacă impactul cutremurului din Turcia și Siria se va estompa, mass-media se va orienta subit și profitabil spre bîrfele mondene, statul român va acționa și va investi tot atît de puțin în acest domeniu pe cît a făcut-o în ultimii 30 de ani, iar populația se va lua cu treburile curente și va uita, atunci înseamnă că, nu știu cum să o zic altfel, ne merităm soarta.

>>