Dilema veche si Cum pot fi distruse instituţiile. Cazul ICR

Andrei Plesu spera sa nu mai fie Măgării ": << Cum ziceam, m-aş fi aşteptat (e drept, fără o justificare anume) la niţel ştaif, la un pic de orgoliu „aristocratic”, la unele fineţuri. Am greşit. E momentul capului în gură, al bîtei la glezne şi în baltă. Dacă tot ai ajuns la putere, nu înseamnă oare că poţi face ce vrei, cum te taie capul? Buşitura ca strategie politică atinge, astfel, noi cote de virtuozitate. Să ne înţelegem: acţiunea contondentă, băşcălia groasă, reactivitatea băţoasă, genul „băiat de băiat” nu s-au inventat acum. Traian Băsescu nu e, din acest punct de vedere, un inocent. Şi continui să cred că poartă o parte din vină pentru deteriorarea stilistică a vieţii publice. Dar nu s-a votat „schimbarea”? Nu ni s-a spus că se poate guverna şi altfel? >>

Sever Voinescu imi aduce aminte de o parabola in Un mic dejun, o rugăciune : << Al doilea se referă la visul unui anonim. „A visat că mergea pe plajă împreună cu Dumnezeu. Şi cum mergeau, deasupra lui, pe cer, se reflectau toate experienţele pe care le-a avut în viaţă. Şi au ajuns la capătul plajei şi omul nostru s-a uitat în urmă şi a văzut două perechi de urme pe plajă, una lîngă cealaltă, dar a văzut totodată că, uneori, rămînea doar o singură pereche de urme pe plajă. Şi, de fiecare dată, aceste urme singuratice corespundeau reflexiei pe cer a unor perioade grele, de încercări şi suferinţe din viaţa lui. Şi atunci s-a întors spre Dumnezeu, uimit, şi i-a spus: «Mi-ai promis că, dacă voi merge alături de Tine, vei fi şi Tu mereu alături de mine. De ce m-ai părăsit cînd îmi era mai greu?». Şi Dumnezeu i-a răspuns: «Iubitul meu fiu, Eu nu te-am părăsit cînd ai avut nevoie de Mine. Acolo unde vezi doar o singură pereche de urme, Eu te-am purtat pe tine»“.  .>>

Peter Singer, dupa parerea mea, exagereaza un pic in Libertatea religioasă între uz şi abuz : <<

Singurul partid pentru Drepturile Animalelor care are reprezentanţă într-un Parlament naţional a emis un proiect de lege prin care susţine asomarea animalelor sacrificate pentru carne. Propunerea legislativă a stîrnit reacţii negative din partea liderilor islamici şi evrei, care văd în această lege o ameninţare a propriei libertăţi religioase – religie care interzice mîncatul cărnii animalelor sacrificate prin asomare.

Ca urmare, parlamentul olandez le-a acordat acestora o perioadă de un an pentru a demonstra că metodele de sacrificare tradiţionale sînt la fel de lipsite de durere ca asomarea. Dacă nu vor aduce aceste dovezi, metoda asomării va fi implementată ca lege.

>>

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *