Alexandru Paleologu( via Andrei Plesu ) ma pune pe ginduri:

“Acelaşi Alexandru Paleologu povestea, odată, că după cîte un galop matinal, la moşie, pe spinarea calului preferat, era, de regulă, aşteptat acasă cu o cupă de şampanie frapată. „Simţeam încă de pe atunci că ceva nu e în regulă şi că va trebui să plătesc pentru asta!“ Nu ştiu dacă plăcerea echitaţiei şi cea a şampaniei trebuie neapărat amendate, dar e limpede că nu poţi practica, nepedepsit, confortul intelectual şi voluptăţile de castă.”

Totusi, de ce nu ? Si totusi, pare ceva nelalocul lui in lumea asta…

Pedeapsa cu moartea dpdv economic :„Economii, Horatio, economii…

Voi ce vedeti pe strada  – sau, atlfel, care realitate este mai “reala” -  cititi Antropologul şi blogul

Pentru viata de frumosi nebuni ai ziaristilor cititi Informaţie pe surse

Cristian Ghinea se revolta “Scăpaţi-ne de reclamele de pe blocuri” si, ca de obicei, nu doar aduce argumente – ci si raspunde la argumentele celorlalti.

Iar Tudor Calin Zarojanu dezvaluie “„secretul lui Polichinelle: pentru patronat, presa este o carte de vizită, un mijloc de presiune şi un mijloc de promovare a intereselor. Nu neapărat în ordinea asta… Păi, dacă-i aşa – şi aşa este – partea cu publicitatea şi cu profitul e cireaşa de pe tort, dar tortul e valoros şi fără cireaşă. Sigur, nu poate fi trecut cu vederea faptul că şi patronatul de presă are, în acest moment, delicate probleme financiare, la fel ca toată lumea. Dar cît timp mai există măcar o afacere de făcut, măcar un lobby legislativ de susţinut, măcar un interes de servit – presa va continua să existe. “