Motto : “Politica este poate singura meserie pentru care se crede că nu este necesară nici o pregătire.” ROBERT LOUIS STEVENSON

Si atunci ce naiba iti trebuie?Bani ?

De citit neaparat articolul lui Plesu, Proasta folosire a inteligenţei
“În realitate, inteligenţa adevărată, inteligenţa bine folosită, poate transmite (aproape) orice, (aproape) oricui.”

Mircea Vasilescu face o analiza rapida a “Podul(ui) de incidente izolate de peste Prut

Lucian Mindruta este in verva ca niciodata:Casetă. Sper că va urma

Nu stiu daca Alina Mungiu Pippidi este serioasa sau nu in Votul european ca terapie antistress

O dilema care se citeste cu placere!

Motto:
“Nu pot crede că Dumnezeu, care ne-a înzestrat cu simţ. raţiune şi
intelect, a făcut asta cu scopul ca noi să uităm sa le folosim” –
GALILEO GALILEI

Andrei Codrescu despre Hotie

Mădălina ŞCHIOPU  in Evlavie şi păruială  este un pic cam dura:

“Acesta este un fel de a spune, pe şleau, că Biserica nu se ocupă cu
cei şapte ani de-acasă şi cu răspîndirea politeţii; acest aspect nu se
numără printre sarcinile ei. Misiunea sa este să formeze oameni
evlavioşi şi candidaţi la viaţa veşnică. Deşi este de apreciat
sinceritatea unei asemenea mărturisiri, rămîne nedumerirea de ce
Biserica este amintită printre instituţiile care ar trebui să se ocupe
de buna-creştere a copiilor, alături de familie şi şcoală. Şi, cu tot
respectul cuvenit, să-ţi pui problema dacă n-ar fi necesare în şcoală –
fie şi numai la nivel opţional – mai degrabă ore care să te înveţe cum
să te comporţi printre oameni, decît cele de catehizare. Cine vrea să
trăiască într-o societate în care credinţa este obligatorie, iar
civilitatea – un moft în care cred doar cîrcotaşii?”

Dar are si perfecta dreptate:

“De menţionat că se face o singură excepţie de la regula
participării la liturghie în picioare: atunci cînd sînt oaspeţi de
seamă, ceea ce la noi înseamnă politicieni, oameni de afaceri sau
vedete de televiziune. Pentru ei se amenajează rînduri de scaune în
faţă, de unde privesc, ca de pe o scenă, lumea care se înghesuie,
adesea pelerini veniţi de la sute de kilometri. Ca şi cînd acestora din
urmă li s-ar arunca în faţă crudul adevăr: avem nevoie mai mult de
puterea şi de banii lor, decît de credinţa voastră, amărîţilor.
Altminteri, sau creezi condiţii să se aşeze toţi, ca în bisericile
apusene, sau le ceri oaspeţilor de vază să înţeleagă că în faţa
divinităţii nu există credincioşi first şi second class. Este un aspect
care ţine tot de bun-simţ, iar tonul sfidării lui, după cum se vede, e
dat de sus.”

Ruxandra TUDOR Leu cu leu, totul pentru Dumnezeu
“Sincer însă, în asemenea situaţii, cine mai stă să numere? Sau să mai
ceară chitanţă? Sau să se certe cu părintele că suma trecută pe
chitanţă este un sfert din cea reală?”

Nu stiu cum o fi la ortodocsi – insa la catolici primesti chitanta pe toata suma, imediat ce ai platit-o. Nu vreau sa spun decit ca e un act firesc.

Cristian GHINEA revine cu un articol in verva despre incalzirea globala Cum mi-am amînat sfîrşitul lumii

Nu prea am inteles ce vrea Robert TURCESCU in articolul Domnii Ţiriac
Poate ma lamureste si pe mine cineva?

ştiri nebăgate în seamă
M.B. (Magdalena Boiangiu )
“O hartă a zidurilor spune mai mult despre politica mondială, decît discursurile de la ONU.”

Lucian MÎNDRUŢĂ | Am stat la coadă în America :
“Eu ştiu doar c-am stat la coadă la New York, la 20 de ani după coada de
la pîine din Piaţa Pantelimon. Pentru cine întreabă, asta se numeşte
progres.”
Pai – exista o diferenta  – si inca mare : Acum 20 de ani stateam ( caci am stat si eu si la paine, si la oua, si la tot ceea ce se putea sta)  la coada pentru nevoi esentiale, pe cind acum se sta la coada pentru ideea de a avea tot felul de gadget-uri de care ai mai multa sau mai putina nevoie. Pe deasupra, acum 20 de ani era imperios necesar sa stai la coada… pe cind acum – chiar aveati nevoie de IPod, dnule Mindruta ? La ce ?

Si da – asta se numeste progres – sa nu te mai ingrijesti de cele esentiale – ci de cele superficiale.

Radu Cosasu este, din nou, genial in cu ochii-n 3,14
“• S-a stins din viaţă, la 113 ani, Simone Capony, decana de vîrstă a
tuturor francezilor. O explicaţie serioasă a longevităţii ei este aceea
că în fiecare dimineaţă i se citeau din ziare numai veştile bune,
atîtea cîte puteau fi în ultimul secol… Întrebarea este dacă trebuie să
ajungi la 113 ani pentru a te trata astfel. Nu s-ar putea începe
această terapie de la o vîrstă ceva mai fragedă, aşa, cam de la 75-80
de ani? (R. C.)
“